SECRETELE MICROBIOMULUI INTESTINAL

Este posibil ca o alimentație sănătoasă să crească rezistența și energia organismului nostru?

Este posibil ca o nutriție adecvată să contribuie la evitarea apariției alergiilor sau a bolilor inflamatorii ale intestinului?

Se pare că microflora intestinală subestimată, care ne colonizează intestinul, are un impact semnificativ asupra sănătății noastre. Factori precum nutriția și stresul modelează compoziția florei intestinale și activitatea metabolică a acesteia, care la rândul lor afectează o serie de procese de bază din organismul nostru.

Astăzi, se consideră că disbioza intestinală este un factor de predispoziție pentru dezvoltarea unor boli precum obezitatea, bolile cardiovasculare, alergiile și bolile inflamatorii intestinale.

CE ESTE MICROBIOMUL INTESTINAL

Microbiomul intestinal (cunoscut ca și microflora intestinală) este numele dat astăzi întregii populații microbiene care trăiește în intestinul nostru.

Microbiomul intestinal conține trilioane de microorganisme (bacterii, arhaea, ciuperci, eucariote microbiene și viruși- fagi) incluzând cel puțin 1.000 de specii diferite (din care doar 150 până la 170 de specii sunt prezente la fiecare individ). ADN-ul lor cuprinde peste 3 milioane de gene (de 150 de ori mai mult decât genele umane). Această colecție de microbi se numește microbiota; genele lor se numesc microbiom.

O treime din compoziția sa este comună majorității oamenilor, în timp ce două treimi sunt specifice fiecăruia dintre noi. Cu alte cuvinte, microflora intestinală este o identitate individuală, o amprentă personală. 

Până de curând, se susținea că microbiomul uman conține de 10 ori mai multe celule decât corpul uman.

Această afirmație s-a bazat pe un calcul efectuat în urmă cu 40 de ani. De atunci, valorile privind echilibrul dintre celulele umane și cele microbiene s-au îmbunătățit considerabil, adevăratul raport apropiindu-se de 1: 1, ușor favorabil microbilor (1.3:1)

Importanța microbiomului intestinal în digestia alimentelor, metabolismul nutrienților, producția de micronutrienți, imunitatea și funcționalitatea intestinală sunt informații descoperite de specialiști cu mulți ani în urmă.

Lucrările medicale științifice publicate în ultimele două decenii au extins înțelegerea microbiomului intestinal privind sănătatea generală umană și au expus complexitatea sa la nivel de interacțiune dintre dietă -mediu – microbiom – gazdă.

Intestinul reprezintă unul dintre organele cele mai importante ale organismului uman,

4 din 10 persoane prezintă tulburări la nivelul sistemului gastrointestinal, 

70% vor suferi la un moment dat în viață probleme gastrointestinale. 

Tubul gastrointestinal începând de la cavitatea bucală și până la anus are o lungime de 9 metri, în timp ce suprafața sa este de aproximativ 250-400 m², formând un ecosistem complex care combină epiteliul intestinal, celulele sistemului imunitar și microflora simbiotică permanentă.

DE CE ESTE IMPORTANT MICROBIOMUL INTESTINAL?

Deși fiecare dintre noi are un microbiom unic, acesta satisface întotdeauna aceleași funcții normale, având un impact direct asupra sănătății noastre.

Unele dintre aceste funcții sunt:

• Contribuie în procesul de metabolizare a alimentelor

• Producerea anumitor vitamine (B și K)

• Combaterea infecției cu alte microorganisme patogene, menținând în același timp integritatea mucoasei intestinale

• Are un rol important în reglarea sistemului imunitar

Menținerea homeostaziei organismului

 

Un microbiom intestinal sănătos și echilibrat este cheia asigurării bunei funcționări a sistemului digestiv.

Dezvoltarea microbiomului intestinal începe la naștere.

Sistemul digestiv neonatal, în timp ce inițial este steril, este colonizat rapid de microorganisme derivate în principal de la mamă (vagin, fecale, piele, sân etc.), mediul în care are loc nașterea (maternitate, spital, casă), aer, etc.

Din a treia zi după naștere, compoziția florei intestinale depinde direct de modul în care este hrănit sugarul. 

În general, considerăm că de la vârsta de 3 ani, microbiomul intestinal se stabilizează și devine similar cu cel al adultului, continuându-și evoluția într-un ritm mai lent de-a lungul vieții.

Compoziția microbiomului evoluează de-a lungul vieții noastre, de la naștere până la bătrânețe și este rezultatul diferitelor influențe de mediu.

Echilibrul microbiomului intestinal este afectat în timpul procesului de îmbătrânire și, ca urmare, vârstnicii au un microbiom practic diferit față de adulții mai tineri.

CONEXIUNE ÎNTRE TUBUL GASTROINTESTINAL ȘI CREIER 

Există mai multe mecanisme prin care microbiomul poate afecta creierul: prin stimularea excesivă a sistemului imunitar, prin producerea de substanțe neurotoxice, prin eliberarea hormonilor sau neurotransmițătorilor similari cu cele produse de corpul uman sau prin stimulare neuronală directă care trimite semnale către creier.

Cercetătorii afirmă că:

“Prin aceste mecanisme diferite, bacteriile intestinale contribuie la reglarea somnului și a răspunsului la stres, prin axul hipotalamic-hipofizar-suprarenal, care ajută memoria, starea de spirit și funcțiile cognitive”.

NUTRIȚIE MICROBIANĂ

Microbiomul intestinal este o lume formată din trilioane de microorganisme care trăiesc și cresc în tractul nostru gastrointestinal. Aceste bacterii pot descompune alimentele pe care le consumăm, ne pot controla pofta de mâncare, ne pot regla metabolismul, ne pot direcționa sistemul imunitar, ne pot afecta starea de spirit și chiar pot determina expresia genelor noastre.

Totodată, se asigură că organismul nostru absoarbe toți nutrienții necesari din alimente, producând în același timp vitamine vitale pentru organismul nostru. Ele pot crea chiar antibiotice naturale.

Hiper-consumul alimentar și obezitatea sunt cauzate de un dezechilibru în procesele care reglează aportul alimentar, adică sentimentul de „foame” și „sațietate”.

Există mai mulți hormoni produși în intestin, care transmit creierului semnalele de foame sau sațietate (colecistokinină, GLP-1, ghrelin).

Studii recente arată că microbiomul și anumite substanțe produse de acesta afectează în mod direct hormonii intestinali, reglând astfel foamea și sațietatea.

Un alt mod în care microbiomul ne afectează greutatea este datorat inflamațiilor cronice, cu grad scăzut, care sunt cauzate de intrarea microbilor intestinali (sau chiar a anumitor părți ale acestora, cum ar fi lipopolizaharidele din pereții celulari) în fluxul sanguin. Acest lucru poate duce la rezistența la insulină, diabet, arterioscleroză și obezitate.

 

INFLAMAȚIA, MICROBIOMUL INTESTINAL ȘI OBEZITATEA. CARE ESTE RELAȚIA LOR?

Dovezile științifice sugerează că obezitatea este, într-un fel, o boală inflamatorie – adică o activitate „anormală” a sistemului imunitar.

La persoanele obeze cu anomalii imune, numărul celulelor macrofage (celule specializate ale sistemului imunitar care pot distruge alte celule) este crescut în țesutul adipos, comparativ cu cel al persoanelor slabe.

Una dintre teoriile predominante privînd mecanismele care conduc la obezitate, bazate pe informații observate atât la modelele experimentale animale, cât și la cele umane, sunt influențate atât de procesele microbiene intestinale, cât și de procesele inflamatorii.

Conform acestei teorii, un factor important în debutul obezității se referă la permeabilitatea crescută a barierei intestinale (stratul de celule intestinale care controlează în mod normal care substanțe pot intra în organism și care nu).

SINDROMUL INTESTINULUI PERMEABIL

Sindromul intestinului permeabil este o zonă neclară din punct de vedere al diagnosticului și etiologiei clasice, dar pare a fi una din cauzele de bază a unui număr mare de boli cronice.

Epiteliul intestinal acționează ca primă linie de apărare pentru sistemul imunitar, ”forțând” moleculele care urmează să intre în organism să treacă printr-un proces de „sortare”, prin conexiuni celulare speciale (cunoscute sub numele de “tight junctions”), astfel încât nutrienții importanți să fie absorbiți, în timp ce moleculele dăunătoare (cum ar fi toxinele și particulele mari alimentare indigestibile) să fie eliminate.

Cu toate acestea, în unele cazuri, aceste legături devin foarte permeabile, permițând moleculelor nedorite să intre direct în fluxul sanguin. Rezultatul este denumit “intestin permeabil“.

CE ALTE AFECȚIUNI PATOLOGICE SUNT ÎMPLICATE ÎN DISFUNCȚIILE MICROBIOMULUI? 

În ultimii 15 ani, un număr important de informații științifice bazate pe experimente atât la om cât și la animale corelează afecțiunile microbiene intestinale cu o mare varietate de boli.

Astfel de boli includ:

boala celiacă,

colita ulceroasă și boala Crohn,

sindromul intestinului iritabil (colita spastică),

cancerul de colon,

suprapopularea bacteriană a intestinului subțire (SIBO) etc.


Afecțiunile microbiomului intestinal sunt, de asemenea, asociate cu manifestări extradigestive, cum ar fi:

obezitatea,

diabetul de tip 1 și 2,

sindromul metabolic,

multe reacții alergice (eczeme, rinite, astm, alergii alimentare)

psoriazis,

ateroscleroza,

artrita reumatoidă și alte boli autoimune,

osteoartrita și alte artrite,

fibromialgia,

precum și diverse sindroame neurologice, cum ar fi autismul, depresia, boala Parkinson și scleroza multiplă.

 

CUM ÎMBUNĂTĂȚIM MICROBIOMUL INTESTINAL

Microbiomul intestinal este un ecosistem schimbător chiar de o zi la alta. Factorii care îl influențează cuprind genetica, dieta, somnul, stresul și activitatea fizică.

 

Microbiomul intestinal este un segment dinamic al tractului gastrointestinal, cu potențial semnificativ asupra sănătății întregului organism.

Prin analiza microbiomului intestinal și a funcțiilor sale, putem descoperi în mod concret cauzele disfuncțiilor existente prin aplicarea intervențiilor terapeutice adecvate.

 

Terapia integrativă a microbiomului include modificări ale nutriției, utilizarea probioticelor și prebioticelor adecvate, a suplimentelor alimentare și remediilor naturiste, modificări ale stilului de viață și utilizarea substanțelor antimicrobiene sau antifungice, bazate pe rezultatele analizelor de specialitate ale fiecărei persoane în parte.

Dr. Makis și echipa sa vă vor fi alături în toată această călătorie!